duminică, 11 octombrie 2009

Amintiri.Realitate

Azi am mers prin locurile in care am fost impreuna si am simtit ca esti acolo, imi aminteam de noi;am retrait sentimentul de "fluturi in stomac" de care imi era dor sincer ; peste tot eram noi..."eram" si o sa mai fim.Asta iti promit.
Acum am realizat ca era sa pierd un lucru care imi este esential,oarecum, ca si cum nu ai avea prieteni, nu ar avea cine sa te sune sa te mai intrebe ce faci, nu ar avea cine sa-ti mai spuna un te iubesc care sa-ti lumineze ziua, si multe altele.Am realizat ca fara tine zilele sunt parca pustii.Si recunosc am noroc, pt ca daca ar fi altul in locul tau nu cred ca m-ar ierta,dar tu mereu esti altfel.
Si aviz fetelor care simt ca s-au plictisit de persoana iubita, ganditi-va de doua ori inainte sa luati o decizie, si valorati acea persoana,pt ca abia dupa ce o pierdeti veti realiza cat valoreaza.
De-ocamdata e pustiu, in curand vom fi 2!

vineri, 9 octombrie 2009

In sfarsit...:X:X



Doar...Te iubesc! si atat...nu vreau sa aud mai mult [:x]

marți, 6 octombrie 2009

....Adevar...mi-e dor



Mi-e dor de tineee!
Mi-e dor de serile pierdute impreuna!
Mi-e dor de stele cazatoare!
Mi-e dor de luna plina...
Mi-e dor de noi!

luni, 5 octombrie 2009

Toamna...







..Incep sa racesc..si nu suport.Am adormit spre dimineata pt ca ma bantuia o tuse groaznica,am baut cam 10 ceaiuri ca sa ma linistesc :(.Azi am fost in parc ...M-am gandit ca aerul de toamna o sa-mi faca bine, si a functionat ..putin.Am stat si am privit peisajul,niciodata nu am observat cat de frumos este parcul din Caracal toamna, si nu numai.Toata lumea era grabita,multi liceeni care au vazut ca nu se fac ore,elevi si nelipsiti oameni trecuti de prima tinerete.Am facut si cateva poze,pt ca mi sa parut interesant peisajul.M-am uitat si de tine,sperand ca o sa te zaresc,dar in zadar, nu te-am vazut nici azi.Totusi sper sa ma suni.Peste tot numai cupluri sau copii in grup.Eu cu prietena mea, enervate de "smecherii" care tot fluiera sau se baga singuri in seama.Nu suport X( cand trec pe langa cineva sa inceapa sa vorbeasca tare, analizandu-ne pe noi, intr-un mod care pe mine ma dezgusta,macar daca ar vorbi mai incet.Am fumat cateva tigari si ne-am ami uitat ce mai e prin magazine si apoi am venit acasa gonite de frigul de afara.Si tot imi e dor de tine...
La ora asta nu prea am inspiratie...chiar deloc. :(

sâmbătă, 3 octombrie 2009

Prietenii care nu se pierd...


De cand ma stiu sunt inconjurata de prieteni.Spre norocul meu prietenii pe care ii am acum sunt cei pe care i-am avut mereu,cand eram mica,in generala si chiar acum cand sunt la liceu.La gradinita am intalnit-o pe cea mai buna prietena a mea,Larisa.In grupa mica si de atunci am fost de nedespatrit.Coincident sau nu stam in acelasi bloc, avem bunicii in acelasi sat si am fost la aceeasi gradinita, si acum la acelasi liceu.Andreea,o stiu din cls a7a, dintr-o vacanta de vara in care am stat impreuna,eu, ea si Larisa.Nu e din acelasi oras cu noi dar pastram legatura zilnic,Ne vizitam saptamanal si mereu suntem impreuna la evenimente importante.Stefi,care este si varul meu, este si cel mai bun prieten baiat.Va dati seama ca am fost mereu apropiati si in fiecare zii ne vizitam :X pt ca stam si aproape.Kike,si el imi este prieten.Nu ne cunoastem chiar de mici,dar avem 5 ani de cand vorbim,ne ajutam si ne sustinem reciproc.Diana,este si a fost colega mea de banca inca din clasa a 5a deci am o relatie foarte buna cu ea.
Am vrut sa scriu cateva din prietenii mei apropiati si adevarati, care stiu ca la orice ora pot apela la ei si sigur ma vor ajuta.Pt ca am cunoscut oameni care nu stiu ce inseamna un prieten adevarat, care nu au avut niciodata parte de cineva care sa il sunsina neconditional.Chiar ii iubesc si le multumesc din suflet ca ma suporta asa cum sunt si cred in mine,ca am cu cine sa imi sa imi sarbatoresc ziua si sa imi pierd dupa-amiezele ploioase,ca am pe cineva care ma asculta si un umar pe care sa plang sau cu care sa rad.
Niciodata nu m-au lasat sa cad,mereu m-au ajutat sa ma ridic, au stiut cand sa taca si cand sa vorbeasca,m-au inteles doar din expresia fetei si din gesturi.
Vreau doar sa le spun si eu un sincer MULTUMESC, celor pe care ii consider cei mai importanti pentru mine.Si eu cred in prietenii de o viata,care rezista chiar si la distanta!

joi, 1 octombrie 2009

Inceputul impacarii. . . raza de dupa ploaie


O raza de soare...O noua speranta...Imi pare bine ca iti aduci aminte de mine..Vad ca faci tot posibilul sa gasesti o portita ca sa vorbesti cu mine si acest fapt imi da din nou putere,ma entuziasmeaza si imi demonstreaza inca o data cat de mult tii la mine..Este si pacat sa terminam asa ,o relatie foarte frumoasa de 9 luni de zile in care am fost iubiti, prieteni,confidenti si am pus atatea sentiment.Ne-am iertat de atatea ori si am trecut peste atatea piedici puse de lumea invidioasa si rea incat este pacat sa ne despartim din vina noastra,vina mea,doar pentru un impuls.Avem atatea amintiri atatea momente placute, atatea momente greu de uitat,toate imi vorbesc de tine:locurile in care ne plimbam,oamenii pe care i-am cunoscut impreuna,tot.In gand, in vis,in dorinta,in ura, in bucurii esti pururea prezent,tu.
Stii ca pentru tine m-am schimbat,ca te-am iubit si ca impreuna ne-am corectat greselile,ne-am indreptat proastele obiceiuri si ne-am dat seama cine ne sunt prieteni si cine nu.
Le multumesc celor care au fost mereu alaturi de mine la bine,la greu,cand am avut nevoie prietenii adevarati au fost mereu langa mine ,si cu mine.
Sunt mai optimista,incerc cu sprijinul tuturor,care imi spun ca va fi bine, ca noi mereu vom fi de nedespartit.Mereu voi avea caldura lui sufleteasca...Deocamdata simt ca am atins soarele...razele lui incep sa se indrepte spre mine,nu imi mai e frig!



ps...Te ador!Mai stii?Unele amintiri deschid rani :x!