luni, 28 decembrie 2009

Ce a fost...ce a ramas

Ma simt pierduta in necunoscut, nu stiu ce decizii sa iau pt ca ma tem de consecinte,niciodata nu am fost mai derutata ca acum.Simt ca totul e altfel nu imi mai paca daca te ranesc sau nu, e vremea sa'mi traiesc si eu viata, dar cu ce riscuri?De a te rani pe tine,ceea ce nu vreau....si totusi as vrea sa fim iar ca inainte...desii nu neg ca imi place si pofta asta nebuna de viata, de cunoastere ,de energie care imi spune ca viata nu se rezuma numai la tine....
Sper sa nu gresesc din nou, sa nu fac a doua greseala iar...dar de data asta nu o sa fie asa ,presimt.
"Nu ai idee cat tin eu la tine,nehotarato" si eu k pot sa zik?!
ps.Sper sa gasesti pe cineva care sa te faca cu adevarat fericit, si sa pretuiasca toata dragostea ta.
Si nu uita ca odata m'ai facut sa ma simt cea mai fericita, s asta nu o sa uit niciodata, credema.

marți, 24 noiembrie 2009

... :x


Nu am mai postat de mult.S-au intamplat atat de multe...Ne-am impacat,sunt fericita,implinita si ador sa ma simt atat de iubita si protejata...dar totusi...parca ceva sa schimbat...nu mai suntem noi...aia de acum un an...Parca nu mai e ca la inceput, ne-am mai maturizat.Sau asa cred eu.
Ati simtit vreodata ca aveti tot, ca sunteti fericiti, dar totusi fericirea nu e completa pentru ca nu va mai recunoasteti, eu una nu ma mai recunosc.Ma uit in trecut, cand ERAM o fata impulsiva, care se enerveaza la orice gluma proasta de a ta si rade in hohote cand faci vreo gafa', foarte copilaroasa dar care totusi mascheaza aceasta naivitate, parand destul de matura.ACUM sunt mai intelegatoare, mai calma ,incerc sa rezolv problemele fara certa, am mai rabdare.
Poate faptul ca l-am pierdut odata ma facut sa il pretuiesc mai mult si sa imi dau seama ca nu orgoliul si mandria sunt cele mai importante si cateodata trebuie sa lasam de la noi pentru a fi bine.
Iartama si . . . Te iubesc!

joi, 5 noiembrie 2009

Vh2 - Numai Iubirea



Vh2 - Numai Iubirea - :-*:x:-*:x:-*:x:-*:-*:x:-*:x:-*:x:-*
Asculta mai multe audio Muzica

duminică, 11 octombrie 2009

Amintiri.Realitate

Azi am mers prin locurile in care am fost impreuna si am simtit ca esti acolo, imi aminteam de noi;am retrait sentimentul de "fluturi in stomac" de care imi era dor sincer ; peste tot eram noi..."eram" si o sa mai fim.Asta iti promit.
Acum am realizat ca era sa pierd un lucru care imi este esential,oarecum, ca si cum nu ai avea prieteni, nu ar avea cine sa te sune sa te mai intrebe ce faci, nu ar avea cine sa-ti mai spuna un te iubesc care sa-ti lumineze ziua, si multe altele.Am realizat ca fara tine zilele sunt parca pustii.Si recunosc am noroc, pt ca daca ar fi altul in locul tau nu cred ca m-ar ierta,dar tu mereu esti altfel.
Si aviz fetelor care simt ca s-au plictisit de persoana iubita, ganditi-va de doua ori inainte sa luati o decizie, si valorati acea persoana,pt ca abia dupa ce o pierdeti veti realiza cat valoreaza.
De-ocamdata e pustiu, in curand vom fi 2!

vineri, 9 octombrie 2009

In sfarsit...:X:X



Doar...Te iubesc! si atat...nu vreau sa aud mai mult [:x]

marți, 6 octombrie 2009

....Adevar...mi-e dor



Mi-e dor de tineee!
Mi-e dor de serile pierdute impreuna!
Mi-e dor de stele cazatoare!
Mi-e dor de luna plina...
Mi-e dor de noi!

luni, 5 octombrie 2009

Toamna...







..Incep sa racesc..si nu suport.Am adormit spre dimineata pt ca ma bantuia o tuse groaznica,am baut cam 10 ceaiuri ca sa ma linistesc :(.Azi am fost in parc ...M-am gandit ca aerul de toamna o sa-mi faca bine, si a functionat ..putin.Am stat si am privit peisajul,niciodata nu am observat cat de frumos este parcul din Caracal toamna, si nu numai.Toata lumea era grabita,multi liceeni care au vazut ca nu se fac ore,elevi si nelipsiti oameni trecuti de prima tinerete.Am facut si cateva poze,pt ca mi sa parut interesant peisajul.M-am uitat si de tine,sperand ca o sa te zaresc,dar in zadar, nu te-am vazut nici azi.Totusi sper sa ma suni.Peste tot numai cupluri sau copii in grup.Eu cu prietena mea, enervate de "smecherii" care tot fluiera sau se baga singuri in seama.Nu suport X( cand trec pe langa cineva sa inceapa sa vorbeasca tare, analizandu-ne pe noi, intr-un mod care pe mine ma dezgusta,macar daca ar vorbi mai incet.Am fumat cateva tigari si ne-am ami uitat ce mai e prin magazine si apoi am venit acasa gonite de frigul de afara.Si tot imi e dor de tine...
La ora asta nu prea am inspiratie...chiar deloc. :(

sâmbătă, 3 octombrie 2009

Prietenii care nu se pierd...


De cand ma stiu sunt inconjurata de prieteni.Spre norocul meu prietenii pe care ii am acum sunt cei pe care i-am avut mereu,cand eram mica,in generala si chiar acum cand sunt la liceu.La gradinita am intalnit-o pe cea mai buna prietena a mea,Larisa.In grupa mica si de atunci am fost de nedespatrit.Coincident sau nu stam in acelasi bloc, avem bunicii in acelasi sat si am fost la aceeasi gradinita, si acum la acelasi liceu.Andreea,o stiu din cls a7a, dintr-o vacanta de vara in care am stat impreuna,eu, ea si Larisa.Nu e din acelasi oras cu noi dar pastram legatura zilnic,Ne vizitam saptamanal si mereu suntem impreuna la evenimente importante.Stefi,care este si varul meu, este si cel mai bun prieten baiat.Va dati seama ca am fost mereu apropiati si in fiecare zii ne vizitam :X pt ca stam si aproape.Kike,si el imi este prieten.Nu ne cunoastem chiar de mici,dar avem 5 ani de cand vorbim,ne ajutam si ne sustinem reciproc.Diana,este si a fost colega mea de banca inca din clasa a 5a deci am o relatie foarte buna cu ea.
Am vrut sa scriu cateva din prietenii mei apropiati si adevarati, care stiu ca la orice ora pot apela la ei si sigur ma vor ajuta.Pt ca am cunoscut oameni care nu stiu ce inseamna un prieten adevarat, care nu au avut niciodata parte de cineva care sa il sunsina neconditional.Chiar ii iubesc si le multumesc din suflet ca ma suporta asa cum sunt si cred in mine,ca am cu cine sa imi sa imi sarbatoresc ziua si sa imi pierd dupa-amiezele ploioase,ca am pe cineva care ma asculta si un umar pe care sa plang sau cu care sa rad.
Niciodata nu m-au lasat sa cad,mereu m-au ajutat sa ma ridic, au stiut cand sa taca si cand sa vorbeasca,m-au inteles doar din expresia fetei si din gesturi.
Vreau doar sa le spun si eu un sincer MULTUMESC, celor pe care ii consider cei mai importanti pentru mine.Si eu cred in prietenii de o viata,care rezista chiar si la distanta!

joi, 1 octombrie 2009

Inceputul impacarii. . . raza de dupa ploaie


O raza de soare...O noua speranta...Imi pare bine ca iti aduci aminte de mine..Vad ca faci tot posibilul sa gasesti o portita ca sa vorbesti cu mine si acest fapt imi da din nou putere,ma entuziasmeaza si imi demonstreaza inca o data cat de mult tii la mine..Este si pacat sa terminam asa ,o relatie foarte frumoasa de 9 luni de zile in care am fost iubiti, prieteni,confidenti si am pus atatea sentiment.Ne-am iertat de atatea ori si am trecut peste atatea piedici puse de lumea invidioasa si rea incat este pacat sa ne despartim din vina noastra,vina mea,doar pentru un impuls.Avem atatea amintiri atatea momente placute, atatea momente greu de uitat,toate imi vorbesc de tine:locurile in care ne plimbam,oamenii pe care i-am cunoscut impreuna,tot.In gand, in vis,in dorinta,in ura, in bucurii esti pururea prezent,tu.
Stii ca pentru tine m-am schimbat,ca te-am iubit si ca impreuna ne-am corectat greselile,ne-am indreptat proastele obiceiuri si ne-am dat seama cine ne sunt prieteni si cine nu.
Le multumesc celor care au fost mereu alaturi de mine la bine,la greu,cand am avut nevoie prietenii adevarati au fost mereu langa mine ,si cu mine.
Sunt mai optimista,incerc cu sprijinul tuturor,care imi spun ca va fi bine, ca noi mereu vom fi de nedespartit.Mereu voi avea caldura lui sufleteasca...Deocamdata simt ca am atins soarele...razele lui incep sa se indrepte spre mine,nu imi mai e frig!



ps...Te ador!Mai stii?Unele amintiri deschid rani :x!

miercuri, 30 septembrie 2009

Cin ofilit. . .














Acum incepe sa se instaleze cu adevarat toamna...vantul incepe sa bata, copacii se golesc si florile se ofilesc.Totul ramane fara culoare, si da un aer trist si nostalgic, o natura obosita dupa o vara zbuciumata.Si totusi ramane un peisaj rupt din basme,care descrie romantism,suferinta si totusi atata frumusete prin culorile calde de galben,ruginiu,rosu. . ..Totusi ma regasesc in toamna,ma descopar treptat treptat in zilele ploioase, cand privesc picaturile de ploaie care se lovesc de geamul meu,imi da un sentiment ciudat ,de visare,care ma duce cu gandul departe.Frumusetea toamnei consta in modul in care o privim noi, ca pe anotimpul urat care deseori ne impiedica sa iesim afara din casa si e noroi,frig si umezeala;sau ca anotimpul cu peisaje superbe care ne da sansa sa traim si sentimente de nostalgie si tristete,mirosul de gutui care ne aminteste de copilarie (:D).
Crinul alb de la tine s-a ofilit...dar inca mai e acolo in vaza de pe birou,zilnic il privesc si astept sa il inlocuiesc cu altul..dar totusi astept... poate primesc tot unul de la tine.Are deja o 3 saptamani de cand imi tine companie si imi asculta necazurile, devenind un confident silit la tacere . . .Doar el mia ramas si bratara de pe mana stanga...fumul tigarii se ridica si el deja e combinatia perfecta al unui inceput de toamna .. un crin ofilit, fumul tigarii care e pe terminare si frigul care intra prin geamul intre-deschis. . .


Toamna a cazut,
Peste parcul mut.

Tainicule dor,

In zadar te alint.

Trandafirii mor.

Visurile mint.


Toamna trece acum.

Invelita in fum.

Unde-i de argint

Glasul ei sonor?

Trandafirii mor.

Visurile mint.


Toamna mi te ia,

Vis stingher, cu ea.

Lacrima de dor

Strop de margarint.

Trandafirii mor.

Visurile mint.

marți, 29 septembrie 2009

Trec de la o stare la alta. . .


Nu mai stiu cum sunt. . . Trista,fericita...aseara ma simteam foarte singura imi era dor...de el, de vara, de trecut si ma urmareau niste amintiri dureroase pt mine. Aveam in minte doar imagini cu noi si imi aminteam de momentele frumoase cand ne era bine...Azi in schimb am fost destul de bine, asta din cauza colegilor care m-au facut sa rad toata ziua si m-au bine-dispus, pt cateva momente am ''uitat'' sau mai bine zis nu m-am mai gandit. . . Stiu ca mai tii la mine..te simt am ajuns sa te cunosc foarte bine in acest timp, stiu cat de mult ai tinut la mine si nu cred ca vei putea uita usor momentele petrecute impreuna, la bine la greu mereu ne ajutam si ne sustineam ..imi e dor si totusi e vina mea...Am nevoie de cuvintele tale care ma linisteau mereu si ma faceau sa ma simt bine...Sa nu te gandesti ca te voi putea uita usor chiar daca asta am dat de inteles!


p.s Mai stii?Candva mi-ai promis ca nu o sa mai fiu niciodata singura [:x]!